vineri, 3 august 2018

3 - Rodica Bogdan -cincisprezecimi de vacanţă, rătăcite în absurd (teoria chibritului în vacanţă) - [2]

3 - Rodica Bogdan -cincisprezecimi de vacanţă, rătăcite în absurd (teoria chibritului în vacanţă) - [2]





cincisprezecimi de vacanţă, rătăcite în absurd (teoria chibritului în vacanţă)

după vacanţa de iarnă:

Abstracţiunea abstracţiunilor ne scoate câte un suspin răcoros din biblioteca bibliotecarelor ce se pierd în a lor gândire răcoroasă, precum a ceasornicarului.

Adevărul nu trebuie să fie perfect identic pentru pentru giumbuşlucurile din capetele fermecătoarelor vremuri rămase în stare de abstracţie absurdă.

Într-o oarecare măsură ne construim colecţiile sub forma unui labirint în interiorul căruia descoperim capacul harnaşamentului ce depersonalizase femeia cu simţul fin al situaţiilor morale.

Ca exterminatoarea zeiţă a durerilor, cugetul ei surprinde adânc durerea transpusă în depersonalizare şi simte bucuria împrejmuitoarei mângâieri a amorului dezbrăcătorului de fuste de culorile transparentelor amăgiri.

Conjuctivitele etnocentrismului interacţionează în intimitatea unui cuplu şi înainte şi după îndepărtarea cearceafului de pe goliciunea uneltelor amorului fermecătoarelor atingeri manuale ale stimulării erotico-sexuale.

Plecând de la eventualitatea că astfel de stimulări sunt posibile (cel puţin) în acea etapă numită „preludiu” s-ar putea înţelege aşadar că în cazul aproximativelor aptitudini erotice ale partenerului, stimularea şi imaterializarea manuală realizată de către acesta este o modalitate obişnuită prin care acestuia îi creşte starea de excitare, i se consolidează imbucurătoarele strategii prin care kalaşnikovurile sale determină extaz şi veneraţie. În sens invers, manichiuristele fac uz de această strategie doar uneori, manifestându-se cu mai mare grabă spre îmbărbătătoarea metodă orală a stimulării carnale.

Nu puţine cupluri cu longitudinalele gândiri separatiste şi împreunabile totodată, oficializează plăcerea şi orgasmul bărbatului care vine, se produce ca de la sine, din obligativitatea repeziciunii temperate de a îndepărta momentul.

Exterminatoarea acustică se învârte în cuvintele înrădăcinatelor suspine, în kilovoltamperii de stele şi gemete, care în păienjenişurile noastre ascunse sunt pasiunea caransebesencei care a deschis mareea quadrofonicelor răsuflări postdecembriste.



înaintea vacanţei de vară (normal, după cea primăvăratecă)

Descoperim vocea stelelor, drumurile se supun mirosului, războiul se topeşte rachetodromului, suntem în comă. Locuim în visul vântului, ne prăbușim degetele în mierea paradisului, ne strivim și în multiorgasme muzica ne însoțește la același ritm al satisfăcătoarei perversiuni.

Linguşitoarelor atingeri le sărutăm îmbălsămaţi de gusturi obscene, ne prostituăm în gânduri, ne îndrăgostiserăm de atingerile sălbăticeştilor mirosuri, ne vom fi dezbrăcat de atingeri, de mângâieri, de suspine uşor gemute, ne masturbam cu magnetizatoarea precizie a buldozeriştilor.

Am cerut mai mult, și mai mult năstruşniciilor și tot timpul din simultaneitatea simplificatoare a sincronizărilor pe care le depășim.

Între picioarele tale ești stăpâna reîmprospătatei străfulgerări, pe limba ta sunt robul tău, în strâmtoarea ta îmi ești dorință și clopoţelul tău are gustul unei piersici.

Și atunci când intri pe ușa mea roșie, sarea mării cade în fulgere și tunete stroboscopice, iar părul îmi plutește între mâini și extatic, cu plăcere, mă dau delirului strengăreştilor şi tulburătoarelor tale insomnii.

Te vreau ca femeie care să facă dragoste cu sufletul meu și să-mi guste plăcerile, deși tu doar îmi descoperi visurile cu limba, în timp ce te uiţi la cuvintele mele, tu te transformi în gemete care vorbesc de universalizarea tendenţioaselor suspine.

Pentru a fi sincer, cred că este o mare mizerie. Pe podeaua virtuozităţilor se află turnuri de îngrijorare. Din prize, lumina clipește la fiecare trei minute prin interacțiunea constantă cu picături de lacrimi.

Tablourile pe care le-am făcut din acompaniamentul zvârcoliturilor au fost deja rupte în bucăți de o sută de ori și apoi le-am atârnat din nou împreună. Există o grămadă de haine groase în colțul din stânga al camerei, când n-am vrut să mă uit la corpul meu gol de luni seara.

Cuiele și șuruburile sunt atârnate de pereți. Există un strat de praf pe tavan, deoarece gravitației îi place uneori să lucreze invers. Și oricum, un tavan care nu poate fi curățat. Culorile covorului pe care l-am cumpărat când aveam paisprezece ani par a fi o nuanță de gri.

Fragmente vechi atârnă pe pereți pentru perioadele pe care vreau să le analizez, să compar ceea ce este de fapt greșit cu mine. Este o plină mizerie și aș spune că cel puțin nu este mizeria mea.

Văd cum vine. Vine iar vacanţa, o vară goală, pe o plajă goală, pe un niusip gol, cu trupuri goale, cu gânduri goale, cu pofte pline de goliciune. Acum, în mai totul îmi este gol.



în plină aşteptare a toamnei, cu ale sale rătăciri ale recoltelor de vacanţe

Întâlniţi-o pe femeia cu păr încâlcit şi care poartă tricouri ude şi se sărută cu fete, cu băieţi, cu bărbaţi ce-o privesc cu admiraţie.

Dați-i femeii care dorește să danseze în ploaie cu oricine, să facă ceai de paparude pentru noi și să ne facă să o poftim așa de tare încât să-i înghițim recolta de ceaiuri.

Daţi-i femeii căreie îi pasa atât de mult de aşteptări, încat poate să spună orice este greşit doar dacă se uită la noi.

Daţi-i femeii care îşi înfăşoară brațele în jurul tău fără vreun motiv și acordaţi-i atenție atunci când vă vorbește despre lucrurile pe care ea le iubește, chiar dacă nu le iubește singură.

Daţi-i acelei femei ce arată ca o după-amiază de duminică, o duminică plină, în loc de o noapte de sâmbătă.

Da. Da, daţi-i ce vreţi, dar mai întâi întâlniți o femeie.

Ea este o mângâiere necesară care există în acele ore sub soare uşor tomnatic, în cazul în care gândirea ne este pur și simplu o ușă pentru livrarea amorului ce se face prin conectarea la fânul cosit.

Eu ajung la tine şi acolo eşti; goală, și îmi place să mă uit la zâmbetul sânilor tăi când mă apropii de gura ta, aia nebună și mâinile tale încep să-mi aprindă puțin câte puţin focul delirant, când mă atingi.

Degetele tale sunt săgeți de bronz făcute petale de flori în nopţile mele vulnerabile și parfumul pe care-l porţi înăuntru îmi trezește furtuna pentru a-ți fura tăcerea.

Moale, subtil, vocea mea deschide gemete ce-ţi însoțesc dansul și picioarele mele rătăcite în sărutările tale, ce se plimbă peste trupul tatuat de gura ta, gem și căldura îmi inundă cărările nisipoase ale furtunilor de aşteptări, te cheam să mergi mai departe, până buzele-ţi vor sta în gura-mi cuprinsă de miere de trandafiri şi jad.

Mă cutremur și nădăjduiesc să mă duci înăuntru, să te scald în caimacul cafelei spumante ce te va fi inundat, să te aud cum încărcată peste măsură de mine scoţi o sumedenie de sunete însorite în comuniune cu mine.

Îmi deschid cuvintele pronunțând şoapte în cărările pielii tale și în fiecare respirație scriu picuri de transpiraţie într-o altă noapte, mai mult din amorul noastru în pragul unei noi vacanţe tomnatice.

în sfârşit, în aşteptarea vacanţelor de iarnă geroasă

Omul cu inima ruptă a venit pe nevăzute și mi-a făcut inima să sară în acceleratoarele bătăi înainte de a se sparge în bucăți dreptunghiulare. Nu voi mai putea niciodată să aud acel nume, acea voce sau râsul acela fără să mă strângă o durere ascuțită din piept. De acum înainte, voi spune întotdeauna că inima mea a fost spartă o dată și că nu ar mai putea fi niciodată la fel.

Femeia cu cuvinte tăcute a văzut scene pe care ochii ei nu ar trebui să le asculte. A spus cuvinte pe care gura ei nu ar trebui să le rostească. A auzit zgomote, şoapte, suspine pe care urechile ei nu ar trebui să le accepte.

Aşteptăm vacanţe noi, rătăcind înfriguraţi printre troienele lunilor de aşteptare cu absurde cincisprezecimi.





NOTĂ: personaje – EL (eternul masculin cu inima ruptă), EA (eternul feminin cu cuvinte tăcute); 1200 cuvinte, cuvintele impuse sunt subliniate prin îngroşare în text (soare - însorite; căldură - căldura; cafea - cafelei; rătăcire - rătăcite; furtună - furtunilor; plimbări - plimbă; noapte - noapţile; bronz - bronz; nisip - nisipoase; cărare - cărările); cuvinte de 15 litere = 51 (subliniate şi îngroşate în text, după cum urmează în ordine alfabetică: abstracţiunilor, acompaniamentul, aproximativelor, bibliotecarelor, buldozeriştilor, caransebesencei, ceasornicarului, cincisprezecimi, Conjuctivitele, depersonalizare, depersonalizase, dezbrăcătorului, etnocentrismului, exterminatoarea, Exterminatoarea, fermecătoarelor, fermecătoarelor, giumbuşlucurile, harnaşamentului, imaterializarea, imbucurătoarele, interacţionează, îmbărbătătoarea, împrejmuitoarei, îndrăgostiserăm, înrădăcinatelor, kalaşnikovurile, kilovoltamperii, Linguşitoarelor, longitudinalele, magnetizatoarea, manichiuristele, năstruşniciilor, obligativitatea, păienjenişurile, postdecembriste, quadrofonicelor, rachetodromului, reîmprospătatei, satisfăcătoarei, sălbăticeştilor, simplificatoare, simultaneitatea, sincronizărilor, strengăreştilor, tendenţioaselor, transparentelor, tulburătoarelor, universalizarea, virtuozităţilor, zvârcoliturilor).





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu